Probabil e de vina dispozitia, mania de scris, mania de afirmat ceea ce simt, mania de a trimite mesajul corect sau nici macar nu stiu.
Imi asum responsabilitatea pentru ora ce ne incanta ochii si asa obositi.
Zoom pentru Politica. ( Am ajuns sa ma plang si eu...C'est grave..)
Detalii necesare.
Data extractie: ( vai ce cuvant ): 08.12.2009 ( pe 09.12.2009 am desenat un fluture mare...)
Dispozitie : Ehh...de la un vulcan in eruptie la copil ce scoate limba si asteapta sa-si termine opera de arta.
Muzica : Liniste...inca nu foloseam laptop-ul.
Durata : 6:20 pm - catre 7-8. Am memorie de elefant uneori.
Atitudine Curenta : In sfarsit mi-am facut curaj pentru un godzilla post.( Nu tu copy paste din jurnal...mama ei de tehnologie >.>")
Afirmatie de Dezvinovatire : Era dispozitia de vina. Imi cer scuze pentru cateva cuvinte.
P Stands for...Politics.
Care este rostul a te inaste in fiecare zi, a deschide ochii doar pentru a-i inchide speriat regretand?
Cand te nasti nu iti spune nimeni ca vei ajunge un batran admirat detinator al unei colectii impresionante - bucatele bine slefuite ale propriului tau suflet. Ai mai vrea sa imbatranesti stiind ca pe masura ce existenta ta iti deprima supletea si vitalitatea trupului; ochii tai se sting si pe masura ce agonia te ameteste, pe masura ce medicamentele pe care ti le aplici in minte, niste sperante cu spini, colturoase, zimtate, tu de fapt incetezi sa traiesti? Si astfel gustam, devenind captivii propriei noastre obisnuinte dar si a indemnarilor repetate, gustam ceea ce numim " puterea de a merge mai departe ". Un drog universal, catastrofic dar acceptat, mascat sub inocenta unui stil de viata; nu eviti sa suferi, sa ranesti deoarece stii prea bine cat de repede trece timpul, cat de efemere si insipide sunt toate pentru un om. Mai mult chiar, moral privit acest fapt te indeamna la accentuarea propriei tale evolutii, minutios gandita prin lipsa ta de afirmare si astfel ciclul uman al transformarii omului-maimuta se incheie prin etapa omului-robot, regres la progres, nimeni nu stie spre ce ne indreptam vertiginos. Am ajuns prea individualisti, prea aroganti dependenti de sine. Cugetarea profeseaza sub numele de suferinta, iar aroganta devine motiv de abstinenta sau orbire temporara cu beneficii personale.
Iar apoi observi ceea ce stiai de fapt...( Va urma continuarea din jurnal curand )
No comments:
Post a Comment