Viata asta te intoarce pe toate partile si da cu tine de pamant doar pentru a se amuza. De multe ori am crezut ca fiecare isi atrage “simpatia” vietii, insa de multe ori, nu conteaza cine esti, de unde vii si ce faci, rahaturile ti se intampla si n-ai ce face. In general, aceste rahaturi sunt accentuate persoanelor cu un anumit grad de constiinta. Ma simt parasita, ingradita, lipsita de culoare, de forma, de sens, ma simt moarta pe dinauntru, aninata doar de obligatii, suferinta si responsabilitati. Deschid ochii cu scarba, privesc in jurul meu cu dezamagire si traiesc de multe ori cu speranta ca va fi ultima zi, insa nu e… Nici nu stiu daca ar mai conta, mereu voi fi singura, mereu sunt eu contra lumii, mereu sunt sanctionata indifferent de circumstante sau de dorinte.
Everything that defines me as a human being has left me empty and hallow. I walk amongst people but I find myself surrounded by strangers which once were supposedly my friends. I am fed up with myself, there must be a reason why I always end up alone.
